Săptămâna asta a fost full. Plinăăăă. În mai puțin de o lună va trebui să iau o nouă decizie în viața mea pentru care am nevoie de multă multă călăuzire pentru ca a mea călătorie să nu se depărteze de voia Lui.
Sunt sigură însă că îmi va îndruma pașii într-un mod miraculos. Cum o face de fiecare dată.
Nu duc o viață culminantă, dar momentan e plină, ceea ce o face obositoare. Când se adună deadline-urile, se adună examenele, vrei să mergi acasă că îți e dor tare și de asemenea vrei să le faci pe toate bine, oboseala începe să se simtă ca la ea acasă.
Vreau astăzi însă să vorbesc despre cât de binecuvântată sunt în haosul acesta adus de sfârșitul unei etape din viața mea. Pentru că deși se adună multe, deși mi-e somn mai mereu și poate oboseala mai încetinește din calitatea deciziilor, Domnul mă ferește de stres. Am încredere deplină că El se îngrijește și aranjează secundă cu secundă la locul ei. Numai să-L las. Încă lupt să fiu mulțumitoare și pentru orele de nesomn care mai apar și să nu mă plâng de cantitățile uneori industriale de pagini de citit, însă finalul zilei mă aduce împăcată și fericită pentru că am reușit să fiu productivă, rămânând cu zâmbetul pe buze. Ce mare binecuvântare să rămâi mereu un munte de bucurie chiar și atunci când restul lumii poartă aceeași povară ca tine.
DIFERENȚA E HRISTOS!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu